Clientelismul în mass media din România 2016-2018 III: Cine controlează mass-media?
Countries Gray Latest Romania
0 394
Autor: Fairpress

Autor: Septimius Parvu

Proprietarii companiilor media (TV, radio, print sau online) pot fi verificați în Registrul Comerțului. De asemenea, Consiliul Național al Audiovizualului publică liste cu proprietarii companiilor de televiziune și radio. Unul dintre experții pe care i-am consultat a declarat că singurele restricții de proprietate sunt aplicate în mass-media AV. Consiliul Național al Audiovizualului supraveghează transparența proprietății (datele sunt făcute publice). Consiliul Concurenței evaluează preluările. În cazul altor mijloace de informare în masă, nu există obligația de transparență a proprietății. Mai mult, anumite proprietăți media se ascund în companiile off-shore. Totuși, în ansamblu, proprietatea asupra mass-media este destul de transparentă.

Multe dintre companiile media importante sunt legate de partide politice sau implicate în activități penale, inclusiv șantaj, evaziune fiscală, corupție etc. Proprietarii unora dintre aceste companii sunt donatori politici importanți, cum ar fi Dan Voiculescu (sau apropiați ai acestuia), un magnat condamnat pentru fapte de corupție. Grivco, una dintre companiile deținute de Voiculescu, este campion în donații politice, întrucât a donat 727.000 de lei Partidului Conservator. Antena 1 și Antena 3 au donat în 2008 PSD + PC 63.745 RON (Conform Monitorului Oficial).

În 2016, conducerea grupului Antena, aparținând familiei lui Voiculescu, a fost condamnată la închisoare pentru șantaj. Administratorul unui alt grup media, RDS-RCS, a fost șantajat că ar fi urmat să fie expuse informații compromițătoare în cazul în care canalele TV aparținând Antena Group nu sunt preluate și difuzate de RDS. Camelia Voiculescu a fost condamnată pentru complicitate la șantaj. De asemenea, a fost declanșată o anchetă penală împotriva RDS-RCS pentru dare de mită în legătură cu un contract de drepturi pentru televizare a unor meciuri de fotbal. În același doar a fost acuzat și Dumitru Dragomir, fost Președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal pentru luare de mită și complicitate la spălare de bani.

Sebastian Ghiță, fost deputat USL/ membru PRU și fondator al Realitatea TV și ulterior al România, a fost acuzat de șantaj împotriva lui Theodor Berna, proprietarul Tehnologica Radion, una dintre cele mai importante companii de construcții. Ghiță, în prezent fugar în Serbia, l-a amenințat că va difuza știri compromițătoare despre compania sa. Desi nu este proprietar în documentele oficiale, el controleaza statia TV in practica. Ghiță, prin firmele deținute de el, a donat către Partidul Democrat Liberal în 2009.

Dan Adamescu (decedat), proprietar al publicației România Liberă, a fost acuzat pentru mituirea judecătorilor. Adrian Sârbu, proprietar al Mediafax, a fost acuzat de evaziune fiscală în sumă de 14 mln. euro.

Dan Andronic, redactorul șef al Evenimentului Zilei, a fost investigat pentru declarații false și implicare în finanțarea ilegală a campaniei electorale din 2009, precum și pentru complicitate la restituirea ilegală a fermei Băneasa.

Unii dintre acești proprietari media au folosit canalele media pentru a organiza campanii sistematice împotriva sistemului de justiție. România TV a publicat în mod sistematic casete video care implică procurori și alte personaje publice de nivel înalt.

Presa este puternic politizată, iar politicile editoriale sunt adesea influențate de proprietarii companiilor. Mass-media locale sunt fragile și depind de capacitățile și de voința proprietarilor; în plus, depind și de contractele de publicitate din fonduri publice. Datele oficiale arată că și companiile din București au un succes destul de mare în obținerea banilor pentru instituțiile publice și consultanță. Antena 3 a primit mai multe astfel de contracte și nu este singura companie media care prestează servicii de comunicare pentru ins-

tituțiile publice. Unul dintre experții intervievați a declarat că majoritatea contractelor de publicitate sunt alocate direct, fapt care poate indica un grad de clientelism din partea autorităților contractante.

Banii în media

Deși majoritatea marilor jucători de pe piața media au înregistrat profituri mai mari decât în ​​2015, peisajul include atât companiile care au terminat anul pozitiv, cât și jucătorii care continuă să piardă bani. PRO TV, primul post de televiziune ca rating comercial a avut în 2016 cel mai mare profit, mai mult de 37 milioane EUR. Cand vine vorba de posturile de știri, Antena 3 a avut un profit de 747.100 de euro, în timp ce România TV a ajuns de la -2.892.000 in 2015 la 358.700 de EUR in 2016 (Conform datelor de la Ministerul Finanțelor Publice ). Realitatea TV încă înregistrează pierderi.

Surse: termene.ro. Antena 3 vs Romania TV

Surse: termene.ro. Antena 3 vs Romania TV

În anii 2016 și 2017 piața de publicitate media a crescut și pare să facă parte dintr-o tendință continuă. Digitalul a crescut în 2016 și domină România împreună cu televiziunea; piața radio a înregistrat doar o ușoară creștere, în timp ce reclama stradală stagnează. Pe cealaltă parte, tipăriturile sunt în declin continuu; piața a scăzut cu 10%. Piața mediatică este estimată în 2016 la 366 milioane de EUR, în timp ce publicitatea TV este estimată la 240 milioane EUR. Pe de altă parte, investițiile în tipărituri se reduc cu 10%, la 14 milioane de euro, deoarece tot mai multe ziare se închid. Majoritatea agențiilor media au încheiat anul în profit.

Agențiile de presă nu mai sunt o sursă importantă de informații, deoarece rețelele sociale tind să ocupe o poziție dominantă. Platforme independente, cum ar fi pressone.ro, republica.ro sau recorder.ro au crescut vizibil. Mediafax, una dintre cele mai importante agenții de presă, a fost puternic afectată de acuzațiile de evaziune fiscală, iar în 2016 conducerea redacției a părăsit compania. News.ro a fost lansat în 2016. În 2018, echipa editorială de știri Hotnews a părăsit ziarul și a început G4media.ro, în timp ce un alt grup de jurnaliști din România Liberă a pus de picioare Newsweek.

Industria de print este cea mai afectată. Interesul scăzut al cetățenilor este una dintre cauzele principale pentru aceste evoluții. Potrivit unui studiu recent[1], 81% dintre respondenți nu citesc regulat o revistă tipărită, în timp ce 72% nu citesc un ziar tipărit, mai ales din cauza lipsei de timp sau a alternativelor online; cei mai mulți oameni au încredere în televiziune, chiar dacă este, în același timp, principala sursă de știri false.

Presa tipărită este aproape inexistentă în zonele rurale, atât din cauza lipsei de interes, cât și a rețelelor de distribuție foarte slabe. La nivel național, publicațiile cel mai bine cotate pe on-line și în format tipărit sunt ziare tabloide. Click are 483.000 de cititori, iar Libertatea are 349.000 de cititori. La începutul anului 2017, ediția cu cel mai mare număr de exemplare tipărite a fost editată de Kaufland cu 4.790.377 de exemplare săptămânal. Există o tendință continuă de a închide edițiile tipărite și de a le transfera online.

Textul poate fi citit și în policy brief 63, disponibil pe site-ul EFOR, http://expertforum.ro/clientelismul-in-mass-media-din-romania/

Articole conectate: Clientelismul în mass media din România 2016-2018: Presa fără clientelism rămâne un ideal; Clientelismul în mass media din România 2016-2018 II: Drepturile și libertățile esențiale – cui îi pasă de ele?

[1] IRES, Sinteza, Obiceiurile de informare și consumul de presă scrisă al românilor, iulie 2017, IRES, Sinteza

Comments

comments

WordPress Image Lightbox