Clientelismul în mass media din România 2016-2018: Presa fără clientelism rămâne un ideal
Countries Gray Latest Romania
0 284
Autor: Fairpress

Autor: Septimius Parvu

Eliminarea taxei de radio-TV de către Partidul Social Democrat a fost probabil cea mai importantă inițiativă politică cu potențial de a transforma mass-media publice într-un actor mai dependent de practicile clienteliste; atât companiile naționale de radio, cât și televiziunea devin dependente de voința politicienilor, fiind finanțate de la bugetul de stat. În ultimele luni, o serie de deraieri sunt deja vizibile în ceea ce privește independența și orientarea spre interesul public a TVR, întrucât unele emisiuni au fost fie reduse, fie eliminate total din program.

Pe de altă parte, criteriile de performanță pentru conducerea instituțiilor sunt destul de neclare, iar discuțiile pe termen lung nu duc la rezultate.

Poate că unele dintre cele mai evidente poziții privind politizarea rolului mass-media publice au fost exprimate de Lucian Romașcanu, fost membru al Parlamentului și ministru al Culturii, care a declarat că modernizarea mijloacelor de informare în masă publică ar trebui să le transforme în organisme profesioniste de comunicare ale statului român.

Misiunea media publice rămâne o întrebare spinoasă, având în vedere lipsa de indicatori specifici și de produse premium care să atragă audiența. Finanțarea acestora nu pare a se lega direct de produse și de misiunea publică.

Cristina Lupu, expert media la Centrul pentru Jurnalism Independent din București, a declarat într-o intervenție în cadrul unei dezbateri publice organizate de EFOR în decembrie că lucrurile merg înapoi și situația mass-media se înrăutățește din cauza presiunilor politice. Presiunile provin și de la alte instituții care sunt folosite ca instrument de reducere la tăcere a jurnaliștilor, cum ar fi ANAF. Dacă se publică articole negative despre unele dintre ele, este iminent riscul unui control fiscal sau de muncă.

Pe de altă parte, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) continuă să fie o instituție slabă și politizată, cu reacții destul de lente și slabe la deraierile de la normele de profesionalism jurnalistic. Funcționarea defectuoasă a instituției a fost criticată de societatea civilă, dar și de publicul larg, iar CNA a fost ținta protestelor în 2017. Acesta a fost unul dintre puținele momente în care instituția a devenit ținta direct a criticilor pentru activitatea defectuoasă.

Clientelismul s-a manifestat prin mijloace relativ comune companiilor de stat: angajări excesive, nepotism, achiziții „aranjate” și supraevaluate sau vânzări subestimate. Dar au existat și forme specifice, aversiunea față de risc fiind una dintre ele. Segmentul de investigație din posturile naționale de televiziune și de radio este redus sau inexistent, datorită politicii oficiale a conducerii; absența unei astfel de producții este o dovadă a unui comportament submisiv și nu afectează factorii politici de decizie.

Managementul presei publice și al CNA au avut probleme de integritate și mai multe persoane din conducerea acestor instituții au fost investigate penal sau pentru incompatibilități. Procedura de numire și de demitere pentru președinții instituțiilor mass-media publice rămâne o vulnerabilitate, deoarece Parlamentul poate schimba conducerea companiilor înainte de finalizarea mandatului; această procedură ar putea fi extinsă și la Agenția Națională de Presă AGERPRES.

Deraierile semnificative de la standardele profesionale au fost vizibile în timpul alegerilor din 2016 și pe durata protestelor din 2017. Reforma justiției a fost un teren fertil pentru dezinformare, propagandă, teorii conspiraționiste sau știri false, distribuite pe scară largă de posturile de televiziune precum Antena 3, B1 TV sau România TV, dar și prin ziare precum Evenimentul Zilei. Unele dintre ele au fost ținta unei campanii publice de boicotare a contractelor de publicitate. O parte din clienții fideli și-au retras reclama de la Antena 3 sau România TV pentru o perioadă de timp.

Unele dintre cele mai mari companii media sunt încă marcate de probleme legale, deoarece proprietarii fie au fost arestați, condamnați sau sunt cercetați penal pentru infracțiuni de corupție, dar și pentru șantaj sau evaziune fiscală. Acești proprietari – cum ar fi Dan Voiculescu sau Sebastian Ghiță – și-au folosit propriile mijloace de comunicare pentru a-și susține cauza și pentru a lupta împotriva stabilității și independenței justiției.

S-a remarcat un număr semnificativ de presiuni asupra jurnaliștilor. În unele situații, proprietarii conectați politic își impun viziunea asupra știrilor; jurnaliștii sunt concediați pentru comentarii publice; avertizorii de avertizare sunt trecuți prin comisii pentru a fi cercetați când vorbesc public despre abuzurile din instituțiile lor. Unii dintre jurnaliștii cunoscuți au candidat la funcții politice în 2016; spre exemplu, Robert Turcescu devenit parlamentar. Doi membri ai CNA și-au arătat intenția de a candida la alegeri.

Politicile publice privind mass media sunt destul de imprevizibile și se bazează pe priorități politice în loc de argumente și date; există o voință politică scăzută de combatere a clientelismului în procesul de elaborare a politicilor. Pe scurt, politica publică din sectorul mass-media este elaborată fie aleator sau se bazează pe interese politice.

Deși există unele modificări pozitive ale legislației privind mass-media sau transparența, ultimii doi ani au adus o serie de inițiative menite să erodeze mecanismele democratice și libertatea de exprimare. Aici menționăm încercările de a incrimina insulta sau calomnia, de a impune sancțiuni foarte dure pentru defăimarea socială sau de a introduce reguli mai severe pentru monitorizarea datelor.

Ultimii 2 ani au reprezentat o tendință relative pozitivă din perspectiva financiară, câteva dintre companiile media mari au avut profit; există încă instituții media care înregistrează mai degrabă pierderi, cum ar fi Realitatea TV. În ansamblu, lipsa de bani rămâne o problemă majoră pe piața media, în special în mass-media locale.

Piața de publicitate pare să urmeze tendințe ascendente, ajungând spre cifrele de profit din 2008, înainte de criză. Mediile on-line și TV rămân cele mai utilizate canale, în timp ce presa tipărită este în continuă scădere.

Presa locală rămâne captivă, cu resurse scăzute și dependente de bunăvoința proprietarilor, inclusiv politicieni sau lideri din comunitate.

Jurnalismul de investigație a înregistrat unele succese, deoarece platformele on-line sau proiectele independente, cum ar fi Rise Project, au publicat articole despre politicieni importanți sau cazuri de corupție. Platformele independente au înregistrat o ușoară creștere în ultimii doi ani, iar unele dintre ele sunt susținute de contribuții publice. Rămâne totuși întrebarea privind sustenabilitatea acestora pe termen lung și dacă pot deveni funcționale bazându-se pe un model comercial.

Presa fără clientelism rămâne un ideal

Unul dintre experții media pe care i-am consultat consideră că nu există bariere eficiente în calea clientelismului. Singurele bariere care pot aduce un anumit sprijin sunt oferite de legislația audiovizuală care limitează dreptul de proprietate asupra media AV pe baza unui algoritm complicat pentru a măsura “influența editorială” (implică acțiuni și rate de audiență). În plus, în pofida unor mecanisme existente, țara nu este capabilă – sau interesată – să se ocupe sistematic de clientelism în procesul legislativ.

În general, se pare că statul român are o lipsă cronică de viziune și argumente atunci când este vorba de legiferare. Unul dintre experți afirmă că în afară de datele de proprietate ale mass-media AV, colectate de CNA, nu sunt strânse și publicate de către stat alte date referitoare la sectorul media. Politica media nu se bazează pe date, sectorul mass-media este unul dintre cele mai puțin cercetate din România. Mai mult decât atât, politicile media sunt ele însele clientelare și adoptate pentru a servi interesele partidului.

Una dintre cele mai importante modificări ale cadrului legislativ este eliminarea taxei TV și radio, una dintre temele recurente din timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 2016. Prin inițiativa populistă, în an electoral, Partidul Social De-

mocrat (PSD) a eliminat 102 taxe, inclusiv cea radio-TV. Deși era una dintre cele mai scăzute taxe din Europa (1,5 EUR), aceasta a acoperit o parte din cheltuielile pentru media publice deja îndatorate. Conform amendamentelor, prin legea bugetului anual, Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) și Societatea Română de Televiziune (SRT) primesc fonduri pentru funcționare și dezvoltare. Către TVR au fost alocate 211 de milioane de euro, în timp ce radioul public a primit 85 de milioane de euro; în comparație, toată publicitatea în mass-media privată culege 350 de milioane de euro pe an. SRT a primit, în 2017, de la guvern o creștere de 662% față de 2016; sumele acoperă și o datorie istorică de peste 150 de milioane de euro.

Situația financiară dificilă a dus la suspendarea din Uniunea Europeană de Radio și Televiziune; în acest context, TVR nu a mai putut să retransmită Eurovision. Decizia populistă poate avea un impact semnificativ asupra independenței mass-mediei publice și ar fi putut deschide o oportunitate largă pentru consolidarea clientelismului politic; decizia a fost extrem de criticată de societatea civilă și de opinia publică.

Sursa: termene.ro

Sursa: termene.ro

O altă inițiativă cu potențial clientelar a fost o modificare la Legea 8/2006. Membrii asociațiilor jurnalistice – printre altele – au fost incluși pe o listă de creatori care s-au retras din activitate și care pot primi o compensație care reprezintă 50% din pensie, dar nu mai mult de 2 salarii brute; ei trebuie să fie membri într-o uniune de creatori cu statut de utilitate publică. Cu toate acestea, numai Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România pare a fi eligibilă; prin urmare, legea poate fi considerată a avea un potențial clientelistic. Jurnaliștii au scris că trei membri ai consiliului au gradul de colonel în armată, iar senatorul Vochițoiu recunoaște încă din expunerea de motive atașată proiectului de lege că ideea a venit din partea UZPR.

O altă inițiativă controversată a aceluiași senator UNPR, Haralambie Voichițoiu, este introducerea Zilei Jurnalistului pe data de 28 iunie. Proiectul a fost criticat de organizațiile societății civile și considerat retrograd și restrictiv; propunerea a fost respinsă de Senat.

Legea 504/2002 a audiovizualului a fost modificată în 2016. Conform amendamentelor, mass-media reglementate de lege trebuie să asigure pluralismul politic și social, diversitatea și educația cetățenilor, cu respectarea drepturilor și libertăților omului. De asemenea, furnizorii media trebuie să-și asume responsabilități culturale și științifice; inițial, posturile de televiziune erau obligate să includă în programele lor cel puțin un minut de informații științifice și tehnologice, însă legea a fost schimbată în Senat. În 2016 și 2017, Codul Audiovizualului a fost modificat și au fost incluse modificări referitoare la protecția minorilor, discriminare (făcând dispozițiile mai incluzive) și câteva reguli noi pentru publicitate.

Legea 144/2016 a modificat legislația privind accesul la informații de interes public prin extinderea categoriilor de entități care trebuie să furnizeze informații. Printre altele, modificările au inclus categorii precum partidele politice, federațiile sportive și organizațiile neguvernamentale de utilitate publică, care beneficiază de finanțare din bani publici. În plus, în 2016, guvernul a modificat normele de aplicare pentru Legea 544/2001 și a introdus unele prevederi care sporesc transparența. Dintre cele mai importante se numără furnizarea de informații în anumite formate, inclusiv cele deschise; clarificări privind costurile operațiunilor instituțiilor publice și perioadele de răspuns; accesibilizarea pentru persoanele cu dizabilități; furnizarea de formate predefinite; procedurile privind reclamațiile.

Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic și Expert Forum au publicat un manual care cuprinde decizii judecătorești legate de Legea nr. 544/2001 privind accesul liber la informațiile de interes public, în special excepțiile de la informațiile care trebuie publicate. Una dintre observațiile pertinente este că cele mai multe dificultăți sunt întâlnite în furnizarea de informații cu privire la modul de utilizare a banilor publici și a achizițiilor publice.

Dar acestea nu sunt singurele initiative care au avut un potential de a servi intereselor de partid. Altele câteva care merită menționate sunt:

  • Inițiativa lui Liviu Dragnea, președinte al Partidului Social Democrat, referitoare la defăimarea socială, a atras critici din partea opiniei publice datorită faptului că impunea sancțiuni înalte pentru prevederi neclare și discriminatorii. De exemplu, defăimarea poate fi considerată o declarație simplă prin care o persoană este pusă într-o poziție inferioară pe baza apartenenței sale la un anumit grup social – care este o dispoziție destul de vagă și potențial abuzivă. Proiectul a primit un vot negativ și mai mult de un an este inactiv în Parlament. Cu toate acestea, în timpul congresului extraordinar al PSD din martie 2018, Liviu Dragnea a susținut discursul naționalist, spunând: Haideți să începem să spunem niște adevăruri. România este un stat suveran, în schimb atunci când oameni politici, șefi de instituții, voci cunoscute ale societății își sabotează cu bună știință țara, cu declarații antiromânești, pierdem independență, demnitate, respect și nu câștigam nimic în schimb. Defîimarea propriei țări prin minciună este o fapta foarte gravă.
  • La sfârșitul anului 2015, fostul senator ALDE, Cristiana Anghel, a propus o serie de amendamente la Codul Penal pentru a reintroduce calomnia și insulta; acestea se pot dovedi a fi o amenințare gravă pentru jurnaliști, iar această tentativă face parte dintr-o serie mai lungă de propuneri similare. În 2016 a fost respinsă de Senat. În 2017, guvernul a avertizat negativ actul și propunerea stagnează.
  • Odiseea “Big Brother” a continuat, deși inițiativa a fost frecvent criticată de societatea civilă și de jurnaliști. Legea se referă la obligația operatorilor de telecomunicații de a păstra datele și de a le pune la dispoziția unor instituții publice, cu acordul unui judecător. În 2014, Curtea Constituțională (CCR) a considerat unele prevederi ale legii neconstituționale. George Maior, directorul Serviciului Român de Informații (SRI) a demisionat din cauza acestui fapt. În 2016, CCR a decis – prin Decizia 621/2016 – că noua lege este constituțională. Legea 235/2015 permite SRI să acceseze date de la furnizorii de internet, dar numai cu aprobarea unui judecător. Utilizatorii sunt monitorizați când accesează internetul, echipamentele utilizate și istoricul navigării. Informațiile sunt păstrate timp de cel puțin trei ani. Dispoziția cea mai importantă și contestată prevede că, la cererea instanțelor judecătorești, a procurorilor sau a organismelor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, cu acordul prealabil al judecătorului, furnizorii de rețele publice pun la dispoziție informațiile în cel mult 48 de ore.

O inițiativă care nu a fost adoptată de Parlament stabilea că toți difuzorii de televiziune și de radio trebuie să ruleze imnul național. CNA s-a exprimat împotrivă.

Legea 66/2017 modifică OUG 25/2013 (ordonanța anti-rebade) care a eliminat practic agențiile de publicitate din relația dintre beneficiari și entități audiovizuale. Legea actuală elimină articolul care precizează printre altele că orice achiziţionare de spaţiu publicitar televizat nu poate fi făcută de un intermediar decât în numele şi pe seama beneficiarului final al publicităţii televizate. OUG 25 a fost primită cu critici de agențiile de publicitate, veniturile lor scăzând semnificativ datorită acestei prevederi.

Concluzia legată de cadrul legislativ este trasă de unul dintre experții pe care i-am consultat: există un cadru legal, dar nu se aplică în mod real.

Textul poate fi citit și în policy brief 63, disponibil pe site-ul EFOR, http://expertforum.ro/clientelismul-in-mass-media-din-romania/

Comments

comments

WordPress Image Lightbox