Clientelismul în mass media din România 2016-2018 II: Drepturile și libertățile esențiale – cui îi pasă de ele?
Countries Gray Latest Romania
0 245
Autor: Fairpress

Autor: Septimius Parvu

Paznicii incapabili

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) este instituția care supraveghează calitatea producțiilor de televiziune și radio și supraveghează piața media. Membrii CNA sunt numiți de Parlament și monitorizați de o comisie parlamentară care dezbate rapoartele anuale de activitate și financiare în luna aprilie a fiecărui an. În mass-media on-line și în presa tipărită nu există o instituție care să supravegheze activitatea.

Activitatea CNA a fost criticată public pentru politizare și clientelism. Membrii consiliului sunt nominalizați de partidele politice, iar activitatea lor este privită frecvent în legătură cu interesele acestora. De asemenea, societatea civilă a criticat frecvent CNA în 2016, cu atât mai mult cu cât a fost un an electoral, cu alegeri locale și parlamentare. Instituția a fost acuzată că nu aplică legea, deoarece membrii nu se întâlnesc cu frecvența necesară, iar sancțiunile aplicate mass-media nu sunt deseori disuasive.

O monitorizare a anului 2016 arată că membrii consiliului nu au ținut 17 ședințe din cauza lipsei de cvorum. În 2017 au avut 62 de ședințe (față de 52 în 2016) și au aplicat un număr de 46 de sancțiuni însumând aproape 350.000 euro din 4.250 de plângeri primite.

Campania electorală a fost marcată de mesaje naționaliste, xenofobe, cu deraieri semnificative. Mass-media și rețelele sociale au reprezentat instrumente importante pentru distribuirea unor astfel de mesaje. În 2015, legislația a fost modificată și pentru prima dată în alegerile care au avut loc în 2016 publicitatea politică on-line și televiziunea au primit o importanță mai mare, întrucât au fost eliminate o serie de mijloace de promovare precum bannerele.

Teoriile conspirației și dezinformarea au fost puternic folosite de partide precum Partidul România Unită (PRU) sau Partidul Social Democrat (PSD). Reacțiile CNA au fost destul de slabe și întârziate. Au fost aplicate sancțiuni pentru încălcarea reglementărilor legate de campania electorală (prezența unui singur candidat, a publicității mascate, a campaniei electorale în timpul zilei alegerilor etc.).

Unele dintre mesajele cele mai toxice au fost lansate de România TV, post care a insistat puternic asupra implicării lui George Soros în campania electorală și proteste, inclusiv prin plata participanților. Televiziunea a fost amendată cu 30.000 de lei pentru știrile false / fabricate; a fost cea mai amendat post de televiziune în 2017. La începutul anului 2017 s-au aplicat și alte amenzi, cea mai importantă fiind de 100.000 de lei. B1 a fost amendată cu 5.000 de lei pentru știri false. Antena 3 și România TV au primit cele mai mari amenzi în 2016.

Antena 3 a fost sancționată de CNA pentru prezentarea unei puneri în scenă în care Mihai Goțiu – parlamentar al USR în prezent – ca un film adevărat; în secvențele respective se luptă împotriva jandarmilor în timpul unui protest, iar postul de televiziune îl prezintă drept real. Goțiu a declarat că va da în judecată Antena 3. Într-un alt caz, instanța a stabilit că mai mulți jurnaliști trebuie să plătească 300.000 de lei pentru calomnii aduse procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, Lautra Codruța Kovesi.

Deraieri importante de la normele profesionale a avut loc și după demonstrațiile din ianuarie-februarie, când sute de mii de oameni au ocupat străzile din București și din țară pentru a protesta împotriva OUG 13, o decizie discreționară și nepopulară a guvernului; scopul acesteia a fost acela de a slăbi eforturile anticorupție din România. A fost abrogată printr-un OUG publicat ca rezultat al presiunilor din timpul protestelor. Posturile TV foarte politizate, cum ar fi Antena 3 (deținute de magnatul Dan Voiculescu) sau România TV (controlat de Sebastian Ghiță), au produs dezinformare și știri false, afirmând frecvent că protestatarii au fost plătiți de George Soros.

Președinta CNA, Laura Georgescu, a fost acuzată de abuz în serviciu și a refuzat să demisioneze, deși membrii consiliului i-au cerut să renunțe la funcția de conducere. Conform legii, președintele instituției poate fi demis de Parlament; totuși, nu a fost luată nicio măsură în acest sens. Pe de altă parte, mecanismul a fost criticat de societatea civilă, deoarece poate deveni abuziv și folosit în scopuri clientelare dacă se aplică unei anumite persoane, nu poziției în sine. Prelungirea acestei situații poate avea un impact negativ asupra credibilității instituției.

Sisteme similare de evaluare există pentru radioul și televiziunea publice. Președintele și consiliul de administrație pot fi respinse de Parlament, prin vot. Acest lucru a fost folosit în trecut ca un mecanism politic și afectează buna funcționare și gestionarea pe termen lung a instituțiilor.

În mod repetat consiliile de conducere ale SRT si SRR au fost demise de Parlament deoarece rapoartele de activitate au fost respinse. Propunerile pentru funcția de președinte al SRT au fost respinse de mai multe ori de către Parlament, provocând proteste din partea partidelor de opoziție, dar și din partea angajaților televiziunii. În 2017, conducerea postului național de televiziune a fost demisă, ca rezultat al votului negativ. Irina Radu, a fost demisă după un an. Doina Gradea, noua președintă a fost numită în septembrie 2017.

Parlamentul a inițiat o lege care va permite, de asemenea, membrilor săi să schimbe în mod similar președintele Agerpres, agenția națională de presă.

Societatea civilă și asociațiile profesionale au criticat public amendamentele propuse. Conducerea Agerpres a reacționat în mod public, inclusiv prin trimiterea unei scrisori de protest către ambasade.

Ovidiu Miculescu, președintele radioului public a fost declarat incompatibil de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Totuși, timp de câteva luni, a refuzat să demisioneze. Angajații au semnat o scrisoare publică prin care i-au cerut demisia. Această acțiune a fost sprijinită și de societatea civilă și de jurnaliști, care au exerci-

tat presiuni asupra președinților celor două camere din Parlament. Miculescu a fost demis de Parlament și înlocuit de Georgică Severin în 2017.

În 2016, procurorii anticorupție au demarat o anchetă la TVR cu privire la procedurile de achiziții publice organizate între 2005 și 2016 pentru servicii comerciale. De asemenea, a fost pornită o investigație la SRR pentru conflicte de interese și abuz în serviciu, pentru că 11 membri ai consiliului ar fi dat contracte societăților pe care le controlau în mod indirect.

Experții pe care i-am consultat au marcat cadrul instituțional într-un mod destul de negativ și l-au caracterizat drept inconsecvent.

Drepturile și libertățile esențiale – cui îi pasă de ele?

Pentru unul dintre experți Codul Audiovizualului prescrie anumite norme, însă punerea lor în aplicare este slabă. Un altul a declarat că etica nu este o barieră, libertatea presei este ignorată în comunitatea mass-media.

În 2016 și 2017, mai mulți jurnaliști care lucrează în mass-media privată au fost concediați sau au demisionat acuzând cenzura sau politizarea. Presiuni asupra jurnaliștilor au fost raportate la postul național de radio. Gabriel Basarabescu a afirmat din postura de avertizor de integritate că i-a fost anulată emisiunea din cauza acoperirii situației din Republica Moldova și a noului guvern de tehnocrați condus de Cioloș; motivele invocate de conducere sunt legate de faptul că Basarabescu nu a urmat formatul solicitat.

Protecția avertizorilor de integritate  rămâne un subiect sensibil, deoarece practic nu există mecanisme adecvate. Alexandru Rusu și Cătălin Gomboș sunt jurnaliști care lucrează pentru Radio România și care au fost cercetați disciplinar, deoarece au criticat modul în care conducerea instituției a desfășurat o campanie împotriva modificării Legii 41și care se referea la separarea funcțiilor de director și președinte. Fostul președinte – director al SRR, Ovidiu Miculescu a decis înființarea unei comisii preliminare disciplinare pentru a-i investiga pe cei doi jurnaliști, cu posibilitatea de a aplica sancțiuni în conformitate cu legislația muncii, după ce au participat la o dezbatere publică organizată de Frontline Club și într-o ședință a Consiliului Național al Audiovizualului ca avertizori. În septembrie 2016, mai multe ONG-uri au criticat  procedurile de cercetare și au atras atenția asupra încălcării libertății de exprimare. În octombrie 2016, câțiva angajați au protestat împotriva comisiei și au acuzat abuzurile din cadrul instituției. În noiembrie 2016, Președintele-Director a publicat un ordin prin care sa stabilit că angajații trebuie să trimită reclamațiile la conducerea internă și nu către opinia publică, restrângând prevederile legislației și deschizând posibilitatea abuzului.

Gomboș a vorbit mai mult despre problemele din radio în timpul unei dezbateri organizate de EFOR și Frontline privind clientelismul politic în decembrie 2017. Acesta a evidențiat procesul de tip clientelar prin care se angajează persoane obidiente în poziții de coordonare, care au blocat sau au influențat politicile radioului. În plus, subiectele sensibile sunt evitate, în special legate de politică. Al treilea punct este acela că solidaritatea colectivelor din redacții împotriva abuzului și a clientelismului este destul de scăzută.

Rise Project, un grup de jurnaliști de investigație, a publicat o serie de articole legate de afacerile lui Liviu Dragnea, președintele Partidului Social Democrat și a activității companiei Tel Drum, despre care se presupune că ar fi controlată de acesta, conform presei și unor ​​investigații desfășurate de către DNA. Inspectorii fiscali au efectuat un control la sediul acestora în aceeași zi în care ar fi trebuit să fie publicat un astfel de articol. Acesta a fost văzut ca un mecanism de intimidare; un control similar a avut loc la biroul Hotnews.

În februarie 2017, Carmen Dan, Ministerul Afacerilor Interne a dezvăluit în mod public câteva nume de jurnaliști pe care i-a numit instigatori în timpul protestelor din ianuarie-februarie 2017 împotriva Guvernului (OUG 13). Aceasta a menționat nume precum Cătălin Tolontan, Emilia Șercan, Mircea Marian sau Ovidiu Vanghele, precum și politicieni din opoziție, cum ar fi Nicușor Dan (USR). PMP și USR, precum și două organizații neguvernamentale, Activewatch și CJI, i-au cerut demisia acuzând presiuni de tip totalitar.

La începutul anului, președintele Comisiei parlamentare de control al SRI a declarat că este legal ca serviciul secret să infiltreze agenți în presă și a confirmat existența unor astfel de cazuri. ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație și Miliția Spirituală au criticat declarația și au cerut introducerea specifică a acestei incompatibilități în legislație și practică.

După cum afirmam anterior, mai mulți jurnaliști au demisionat sau au fost concediați și au acuzat presiuni politice.

Pe de altă parte, unii jurnaliști au candidat la alegeri, în timp ce alții au publicat în permanență articole de defăimare despre societatea civilă și partidele de opoziție și, prin urmare, au manifestat un comportament de tip ideologic și de supunere.

Pe lângă presiuni, jurnaliștii au fost direct amenințați de politicieni. Marian Vanghelie, fostul primar social democrat al Sectorului 5, a amenințat cu un jurnalist reprezentând România TV. Cătălin Cherecheș, primarul municipiului Baia Mare, a fost acuzat de un jurnalist că i-a confiscat reportofonul în timpul unei ședințe a consiliului local; acesta a fost returnat, dar fără cardul de memorie, unde exista înregistrarea. Jurnaliștii au fost alungați din spitalul Malaxa, deoarece investigau abuzurile șefului instituției, aflat sub urmărire penală. Mai mulți jurnaliști au fost agresați în timpul protestelor în 2017 de protestatari în fața Palatului Cotroceni sau de către forțele de ordine.

Cătălin Rădulescu – deputat PSD – a fost agresiv cu reprezentanții mass-media și a declarat în timpul protestelor în 2017 că ar putea împușca protestatarii. El a fost suspendat din partid și a fost deschisă o anchetă penală împotriva lui.

Textul poate fi citit și în policy brief 63, disponibil pe site-ul EFOR, http://expertforum.ro/clientelismul-in-mass-media-din-romania/

Articole conectate: Clientelismul în mass media din România 2016-2018: Presa fără clientelism rămâne un ideal

Comments

comments

WordPress Image Lightbox